Make your own free website on Tripod.com
Home
DICTIONAR
CIUPERCILE PLEUROTUS
CIUPERCILE AGARICUS
ALTE SPECII
UTILAJE CIUPERCARIE
RETETE CULINARE

CULTIVAREA CIUPERCILOR

Pānă īn luna august 2006 producţia de ciuperci de cultură a atins o cifră record de aproape 500 de tone comparativ cu numai 60 de tone raportate anul trecut. De asemenea, pe lāngă ciupercile de cultură, au fost recoltate din flora spontană aproximativ 580 de tone de ciuperci.

pleurotus-ostreatus-toilet-.jpg

Profitul obţinut la o cantitate de peste o tonă, de pe o suprafaţă de 100 de metri pătraţi, īn cinci cicluri de cultură, este de aproximativ 30.000 RON, amortizarea investiţiei la fiecare recoltă.

Astfel, se poate demara o investiţie de amploare īn cultivarea ciupercilor cu o sumă minimă de 18.000 RON. Din această sumă, 9.000 RON pot reprezenta fonduri nerambursabile prin Programul SAPARD. Cu alte cuvinte, cei care solicită sprijin financiar prin SAPARD pot realiza o astfel de investiţie cu doar 9.000 RON. Această suma poate fi obţinută apelānd la Fondul de Garantare a Creditului Rural dar şi direct printr-un credit bancar garantat chiar cu investiţia.

 Principalele specii cultivate īn Romānia sunt Agaricus bisporus (ciuperca de bălegar denumită impropriu champignion) şi Pleurotus ostreatus (cunoscut ca păstrăv de fag).
Din păcate, piaţa internă nu se constituie īntr-o alternativă profitabilă, consumul pe cap de locuitor fiind foarte scăzut (considerat irelevant chiar şi din punct de vedere statistic). O altă caracteristică o reprezintă preferinţa romānilor pentru specia Agaricus, īn timp ce īn străinătate este mult mai apreciată specia Pleurotus. Producătorii de ciuperci de cultură s-au orientat, firesc, spre pieţele externe, dar exigenţele calitative fac ca puţini să reuşească cu adevărat să exporte constant. Soluţia o reprezintă culturile profesioniste la cele mai īnalte standarde europene şi internaţionale.
Programul SAPARD oferă sprijin financiar pentru asigurarea tuturor condiţiilor tehnice necesare producţiei de ciuperci şi industrializarea acestei activităţi cu mare potenţial de dezvoltare.

 

Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate de vechii romani, din cele mai vechi timpuri s-au pastrat pina in zilele noastre. Referiri la aceasta pot fi intalnite si in operele unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii. Astfel, Pliniu cel Batran, istoric si literat roman, in lucrarea sa “istoria naturala” scrie si despre ciupercile bune de mancat, iar Dioscoride, medic si botanist grec, originar din Asia Mica, trateaza in lucrarea sa “Despre mijloacele de vindecare” si medicamente de origine vegetala obtinute din ciuperci.

La inceput, ciupercile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita gustului si aromei specifice.Mai tarziu,empiric s-a trecut si la introducerea unor specii in cultura.

 


champignons.gif

Valoarea terapeutica a ciupercilor


Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea penicilinelor, streptomicinelor etc., intr-un cuvint, a antibioticilor, care au salvat milioane de vieti umane si animale,cercetorii sunt preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare (macromicete). Dupa ce au fost valorificate ca aliment,ciupercile au inceput sa prezinte interes si pentru medicina, pentru prepararea diferitelor bauturi si pentru extragerea diferitelor arome.

Traditional, ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si imonologice care au inceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel, s-a observat ca, datorita continutului lor ridicat in anumite polizaharite, au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chitinei in peretii celulari, ciupercile produc un efect filmogen, utilizat in industria cosmetica. In trecut s-au studiat trufele, galbiori, ghebele, iutarii, nicoretii, rascovii s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus (rascovi) si Clytocybe gigantea s-a izolat o substanta care s-a dovedit eficace impotriva bacilului tuberculozei; din Calocybe georgii (nicorete) si din Polyporus betulinus s-au izolat substante antibiotice, iar din Marasmius rameales-o substanta activa contra germenilor tifosului.

Popularitatea ciupercii parfumate –Lentinus edodes, este data de calitatile gastronomice, dar si de vitutile medicinale si anticolesterolice. Din aceasta ciuperca s-a extras polizaharidul lentinina, capabil sa produca o regresie a tumorilor canceroase benigne. Efectul clinic benefic al lentininei poate fi asociat cu operatii chirurgicale si terapia prin radiatii, sau cu alte imunostimulente,cind relatia gazda-tumoare permite un astfel de tratament.

Din ciupercile Clitopilus prunulus s-a izolat, de asemenea, o substanta care inhiba dezvoltarea tumorilor canceroase;buretele de iasca prezinta calitati hemostatice; Marasmius oreades se recomanda pentru diabetici, iar Tricholoma sp. prezinta virtuti sudorifice, laxative, recomandate in cura de slabire.

Cu circa 30 de ani in urma, dintr-o ciuperca japoneza (ciuperca de Honga), s-a produs un ceai care, supus analizelor, s-a dovedit ca contine 17 acizi aminici, cu efecte benefice asupra organismului uman.

Ciupercile de cultura, champinion, datorita continutului bogat in substante minerale, au rol de mineralizare a organismului, fiind recomandate in stari de oboseala si anemii. Tot acestor ciuperci li se atribuie si insusiri antibiotice.

De ce sunt atat de cautate ciupercile?

 

Pe linga valoarea lor alimentara, ciupercile constituie si o cultura rentabila, care asigura o productie ridicata, ce se obtine pe unitate de suprafata folosita, spatii special amenajate in acest scop. De retinut mai este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol ci, cu preponderenta, spatii dezafectate, adica spatii carora nu li s-a dat alta intrebuintare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate in considerare materiale refolosibile, ieftine.

Randamentul exprimat in kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat, in cazul speciei Agaricus bisporus este, in functie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate, intre 15 si 30 de kilograme. Daca intr-un an se realizeaza doua sau patru-cinci cicluri de cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an.

Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza, in functie de specie, intre 70-100 de zile, aceasta facand ca amortizarea investitiei sa se faca intr-un timp scurt, fiind cea mai activa din cadrul sectorului vegetal.

 

Ce ciuperci se pot cultiva?


In tara noastra se pot cutiva, cu rezultate bune, urmatoarele specii de ciuperci:
- Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna (Agaricus bisporus)

- Ciuperca alba termofila (iubitoare de cultura) (Agaricus edulis)

- Buretele vanat sau pastravul de fag (Pleurotus ostreatus )

- Buretele rosiatic (Pleurotus florida)

- Buretele brun (Pleurotus sajor-caju )

- Buretele cornet (Pleurotus cornucopiae)

 - Buretele ciuciulete (Coprinus comatus ) 

- Ciuperca de paie (Stropharia-rugoso-annullata )

 Aceste ultime doua specii se cultiva si pe suprafete mai restranse. 

In ce perioada a anului se pot cultiva ciupercile?


Ciupercile se pot cultiva in tot timpul anului, dar pentru a hotari, in mod concret, o perioada anume, trebuie sa tinem seama de urmatoarele conditii:

- zona geografica in care se realizeaza cultura;

- specia de ciuperci cultivate;

- gradul de dotare a spatiului de cultura.

Studiati tabelele 1 si 2, in functie de zona in care locuiti (in nordul sau in sudul tarii), alegeti specia de ciuperci sau de bureti pe care doriti sa o cultivati, tinand cont de regimul de temperatura realizabil in localul de cultura utilizat.

Odata ce ati facut alegerea, puteti trece efectiv la organizarea ciupercariei, aplicand cu strictete sfaturile cuprinse in prezenta lucrare. 


Se pot cultiva ciupercile in asociere?


Raspunsul este afimativ, cu conditia de a fi respectate cerintele fata de substratul de nutritie, de caldura, umiditate si in special de lumina, deoarece in cazul asocierii ciupercilor de balegar cu una din speciile de bureti, aceasta cerinta este diferita.

Astel, in timp ce buretii, de la perioada de formare si pana la recoltare, au nevoie de lumina, obligatoriu, ciupercilor de balegar acest factor le este indiferent.


Pot fi realizate, in acelasi spatiu, urmatoarele asocieri de ciuperci:

-          Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna cu buretele vanat;

-          Ciuperca alba termofila cu una din speciile de bureti rosiatic, brun sau cornet;

-          Ciuperca de balegar alba, crem sua bruna cu buretii ciuciulete.

Romanian Top66 Galerie foto - Roportal
eXTReMe Tracker