1.3. Pregatirea compostului
Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta
pentru reusita culturii ciupercilor. Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale.
1.3.a Materiale folosite la prepararea compostului
Acestea sunt de doua feluri :
Materiale prime de baza :
- paie de griu (orz sau orez );
- gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ), nefermentat, de culoare galbena,
continand 25-30% fecale;
- gunoi de pasari pe suport solid,format din unul din urmatoarele materiale:paie, rumegus sau
talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui;
- gunoi de porc (uscat ).
Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grau, deoarece au o elasticitate
mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. Paiele, inainte de a fi folosite, se zdrobesc cu furca
sau se calca cu tractorul.
Materii auxiliare:
La materiile de baza prezentate mai sus,in functie de reteta de compost utilizata, se
mai adauga urmatoarele materii auxiliare :
- ipsos (pentru constructii );
- ingrasaminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu, uree tehnica)sau ingrasaminte complexe
cu N si P
- colti de malt (de la fabricile de bere );
-sulfat de cupru (piatra vanata ).
1.3.b Calculul necesarului
de compost
Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata,
socotind cate 80-100 kg compost la mp.Tinand seama de aceste date, se va trece la aprovizionarea cu materialele necesare.
Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezultate din calcule, deoarece prin procesul de prezatire
– preinmuiere,compostare anaeroba, compostare aeroba,pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea.
Exemplu de calcul.Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de aproximativ
800-100 kg compost. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem la preinmuiere circa 500 -700 kg material initial uscat
(paie de griu , gunoi de cal pe asternut de paie, gunoi de pasari, ginoi de porc ) conform retetei.
Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost, deoarece exista riscul
ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii.
1.3c Tehnologia pregatirii
compostului
Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropierea ciupercariei, pe o suprafata betonata
(platforma) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar rezultat la udare. Platforma trebuie sa aiba o
suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%),iar la capete sa fie
prevazuta cu doua bazine pentru colectarea mustului .
Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron), pentru a feri compostul de uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. In
perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili –
glisanti, pentru a nu permite coborarea temperaturii sub cea de inghet.
1.3d Retete de compost si fazele
tehnologice de pregatire
Reteta nr.1 (compost clasic) - pe baza de gunoi de cal
Pentru pregatire unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alcatuit din
balegar de cal si paie de grau din asternut, 70-75 %. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale: ipsos -25
kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu – 7 -8 kg sau ingrasamant comples cu N si P, cantitatea
fiind in functie de concentratie.
Fazele tehnologice de pregatire
Preinmuierea. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de gramada
si se uda zilnic, cu furtunul, se taseaza. Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub gramada. Aceasta
operatie dureaza 5 zile .
Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii.
Dupa ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se aseaza in gramada si se uda, de asemenea zilnic, timp de inca
4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fara aer ), pentru ca se taseaza si se uda in vederea
declansarii fenomenului de compostare.
Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat.
Compostul se ia cu furca din gramada si se asaza afanat intr-o”platforma” cu urmatoarele
dimensiuni: latimea 1,8-2 m, inaltimea 1,7-1,8 m, iar lungimea – in functie de cantitatea de compost.
In aceasta
faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. Se lasa astfel 4-5 zile, dupa care incep intoarcerile. Atentie!
Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se pot inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de compost,
presarata la asezare,deci la aceasta faza.Tot la asezare se pun si 5 -6 kg ipsos.
Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii
compostului. Se fac 4 -5 intoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul intors se administreaza 5 -6 kg ipsos /t compost,
la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga,de asemenea, ipsos si ingrasaminte, cate 3-4 kg . Intorsul 4 se executa atunci
cand paiele nu s-au innegrit si nu se rup usor (deci compostul are o compostare insuficienta). Intorsul se executa cu furca,
practic se muta vechea platforma alaturi, pastrandu-i dimensiunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa
se aseze in interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substante dezinfectate sau
cu pesticide. La intorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata)
la o tona de compost.
Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie in concentratie de 2-3 %,cu care se stropesc
marginile platformei si pardoseala din beton,inainte de asezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezinta
actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substante se stropesc platforma
la intorsul al 4-lea.
Pasteurizarea naturala. Dupa ultimul intors, in platforma de compost se fac niste canale de aerisire
(ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului incalzit din interior. Platforma in intregime se
acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupand folia la gurile burlanelor. Se controleaza temperatura
in interior (trebuie sa ajunga la 65 -72 C .
Reteta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie,
gunoi de porc si gunoi de pasari. Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale:
-gunoi de porc -250 kg;
-gunoi de pasari -100 kg;
-paie de grau -150 kg.
La acestea se vor mai adauga 2kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare
intors.
Fazele tehnologice de pregatire a compostului
Preinmuierea se face ca la reteta nr.1 si dureaza 12 zile.
Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele
trei
materiale se amesteca bine, apoi se asaza si se taseaza. Se uda in continuare inca 6 zile.
Asezarea la compostarea aeroba
se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui. Se aduga ureea.
Executarea intoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un numar tot de 3-4.Se adauga
ipsos la fiecare intors.
Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.1.
Reteta nr.3 (compost sintetic ) pe baza de paie
si gunoi de pasari. Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare:
- paie de grau -350 kg
- gunoi de pasari -150 kg
La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: colti de
malt – 50 kg , uree tehnica -7 kg si ipsos – 20 kg.
Fazele tehnologice de pregatire a compostului
Preinmuierea se face, de asemenea, pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ).Dureza
1-2 zile.
Asezarea compostului in platforma de preinmuiere. Compostul se asaza intr-o forma dreptunghiulara
cu latimea de 1,8-2 m si inaltimea de 1,7 -1,8 m; se uda zilnic, iar mustul se recircula, timp de 7 zile. In ultima zi de
preinmuiere se adauga jumatate din cantitatea de uree (3,5 kg ). Se taseaza.
Omogenizarea (amestecarea) compostului din platforma de preinmuiere – o zi. Se mai uda
in continuare timp de 4 zile, in cea de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree. Se taseaza.
Asezarea lacompostarea
aeroba. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca,fara a se mai tasa.Deci, se desface platforma anterioara
(executata la preinmuiere ) si se lasa dupa dimensiunile clasice : latime -1,8 -2,0 m,inaltime 1,7 -1,8 m si lungimea –
cat este necesar.
Executarea intoarcerilor. Acestea se executa la intervale de 3 -4 zile,in numar de 4.
La intoarcerile
1 si 2 se adauga coltii de malt si ipsosul.
Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la retetele anterioare.
1.3.e. Aprecierea calitatii compostului
- Gradul de umiditate a compostului. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa
intre limite foarte stranse:63-65 %. Practic,continutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana
o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ), se strange puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana
ramane umeda, atunci compostul are umiditatea optima.
- Culoarea caracteristica este cafeniu – inchis.
- Textura – elastica, se verifica practic prin strangerea in mana; daca aceasta nu
se face bolovann, ci isi revine dupa strangere si nici nu se lipeste de mana – este un compost bun.
- Paiele se rup
cu usurinta.
- Mirosul sa fie de paine coapta, in nici un caz de amoniac.
- Sa contina ctinomicete, adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin
aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost.
Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina, cu pH cuprins
intre 7,2-7,6. Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor.
La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total, care trebuie
sa aiba valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., cu limita maxima 0,1 mg% s.p.
1.3.f Alte sfaturi practice
privind obtinerea sau corectarea compostului
- iarna, la preinmuiere se poate folosi apa calda;
- vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aseza pe capre de lemn (cand cantitatea
o permite);
- daca compostul prezinta miros de amoniac, se vantura cu furca inainte de a fi introdus in
spatiul de cultura;
- daca are o reactie acida, I se mai adauga ipsos;
- daca este prea umed si reactia lui nu mai permite adaugarea de ipsos, se vantura cu furca;
-
la asezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, I se mai adauga apa sau mist de gunoi, insa cu foarte multa grija.
1.3.g Pregatirea compostului
pentru ciuperca Agaricus Edulis
Tehnologia pregatirii compostului pentru ciuperca alba termofila prezinta unele particularitati,
dupa cum urmeaza:
Pentru insamintarea unei suprafete de 10 mp este necesara o cantitate de compost de 700-800
kg ( 70-80 kg/mp).
In vederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaza:
- gunoi de cal pe suport de paie –400 kg.
- adaos de paie de griu (12 –15 %)-60 kg.
Fazele tehnologice de pregatire
Preinmuierea, se face timp de 12 –14 zile.
Compostarea aeroba dureaza 16 –18 zile, timp in care se executa 5 intoarceri, pentru a
rezulta un compost bine fermentat, de culoare bruna –negricioasa.
Aprecierea calitatii :
-
fara miros
de moniac
-
ph-ul
7,5-8,0
-
umiditatea
62-65%
-
paiele
sa se rupa usor.
1.4.Insamantarea ciupercilor Agaricus SPP
In vederea insamintarii, compostul finalizat se repartizeaza in recipientii de cultura si
se introduce in local. Deci, insamintarea se executa direct in lada, sac pe patul asezat pe stelaj sau pardoseala (dupa caz).
Dupa introducerea compostului in local, se lasa 24 sua 48 ore pentru a se raci (in anotimpul
calduros ). Ttemperatura in interiorul compostului, la insamintare, nu trebuie sa depaseasca 27-28 C. Pentru a asigura racirea,
compostul poate fi amestecat cu mana sau cu furcile.
1.4.a.Norma de miceliu
Cantitatea de miceliu folosita la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0,7 –1,0 kg la 100 kg compost ), repartizat
uniform pe un mp. Inainte de efectuarea insamantarii, se opreste o cantitate de 100 g miceliu, din fiecare kilogram, care
se imprastie la suprafata straturilor gata insamantate (asa-numitul miceliu de control).
Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care, dupa insamantare, se va numi substrat nutritiv).
Miceliul se marunteste cu grija, cu mana curata si se imprastie ( jumatate din cantitate ) deasupra stratului. Se cuprinde
o cantitate de compost cu mana si se intoarce, introducand miceliul in interior. Se imprastie apoi alt strat de miceliu si
se repeta operatia, dar mai adanc, pana la fundul recipientului. Se niveleaza apoi stratul, se taseaza usor cu o drisca de
lemn si se imprastie miceliul de control.
Dupa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbanta), nu lucioasa, nici prea groasa si
nici prea subtire. Nu se foloseste hartie murdara, rupta sau din doua bucati. Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda,
prin stropiri fine, zilnice sau mai des, intotdeauna pe suprafata, efectuandu-se in acelasi timp si tratamentele preventive
cu Formalina, Mirage, Karate. Hartia se mentine pe straturi timp de 7-8 zile, dupa care se indeparteaza si se aplica amestecul
de acoperire. Dupa insamantare si acoperire cu hartie, in ciupercarie se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza termometre
in aer si in substrat, pentru urmarirea temperaturii.
1.5. Acoperirea straturilor insamantate
Operatiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. Daca se
intarzie executia lucrarii peste 10 zile, productia scade proportional cu numarul de zile intarziate. Lucrarea se poate executa
si imediat dupa insamantat, eliminandu-se utilizarea hartiei.
Lucrarea de acoperire a straturilor insamantate se face cu
un amestec de materiale avand ca baza turba iar, in lipsa acesteia, pamantul de telina.
1.5.a. Principalele componente
ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
Turba (poate fi neagra sau rosie ) trebuie sa fie fibroase, sa nu prezinte exces de umiditate
(sa se prezinte ca un pamant jilav ). Daca este prea umeda se usuca, se marunteste si se cerne (particulele care o compun
sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm ).
Nisipul. Se recomanda nisipul calcaros, deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere
a apei. Nu se foloseste singur, ci numai in amestec cu alte materiale. Daca contine pietre mari, se cerne.
Pamantul de
telina. Se prefera pamantul din lucerniere, in care scop se decoperteaza stratul de deasupra solului pe o adincime de 20 –30
cm, marunteste si se cerne.
Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). Se va evita, pe cat posibil, folosirea pietrei calcaroase,
preferand piatra de culoare alba, care prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti. Se foloseste numai
in amestec.
Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. La noi se gaseste in nordul tarii, in
Maramures. Bine maruntit, poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat.
Perlit expandat sau perliflor.
Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. Prezinta granule cu diametrul de circa 3 mm, favorabile realizarii unui
suport granulat pentru producerea miceliului, cat si pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate, datorita capacitatii
ridicate de retinere a apei. Se poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur.
1.5.b Retete de amestec de
acoperire
Retete pe baza de turba
Reteta nr. 1
- turba – 3 parti
- nisip –1 parte
- creta furajera –5%
Reteta nr. 2
- turba – 3 parti
- piatra calcaroasa – 1 parte
- creta furajera – 5%
Retete pe baza de pamant de telina
Reteta nr. 3
- pamant de telina – 3 parti
- nisip – 1 parte
- praf de carbune –2 parti
Reteta nr. 4
- pamant de telina – 3 parti
- nisip – 1 parte
- creta furajera –10 %
De retinut ca, dupa cum se poate vedea si din retetele prezentate aici, nisipul nu trebuie sa
depaseasca 25% din volumul amestecului.
1.5.c. Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire
Dupa ce a fost aleasa convenabila, se trece la amestecarea celor 2 –3 componente (omogenizare
). Daca sunt uscate, se umezesc pana se obtine un amestec jilav la pipait. I se adauga creta furajera si se amesteca din nou
.
Amestecul obtinut trebuie dezinfectat. Acolo unde exista posibilitati se face o dezinfectare
termica (cu abur la temperatura de 60^C, timp de 5-6 ore ). In cele mai frecvente cazuri, in cultura clasica a ciupercilor
se practica dezinfectia chimica a amestecului, cu Formalina ( cu concentratia de 40 % s.a ). Pentru un 1 mc amestec de acoperire
se folosesc 2 litri Formalina. Daca amestecul nu a fost umezit initial, Formalina se dilueaza cu apa in proportie de 1/1 sau
1/2 .Se stropeste gramada de amestec, se lopateaza, apoi iar se stropeste pana se foloseste toata cantitatea de solutie chimica.
Dupa amestecul chimic, amestecul se acopera cu o folie din polietilena si se lasa acoperit timp de 8 –10 zile. Inainte
de fi folosit, amestecul se lopateza de cateva ori pana cand dispare mirosul de Formalina.
Tehnica acoperirii. Se strang hartiile si se verifica mai intai daca incubarea miceliului a
decurs fara aparitia de infectii cu diferite mucegaiuri (verzi,negre,cenusii,rosii).
Daca se constata astfel de infectii, se indeparteaza zonele de substrat contaminate, pe o adancime
de 1-2 cm, iar locul respectiv se dezinfecteaza chimic cu o solutie de Formalina 2% ( cu ajutorul unui tampon de vata sau
un tifon ),sau se prafuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Dithane M45 sau Benlate s.a ). Pentru dezinfectie se poate utiliza si
Mirage 45 EC in concentratie de 0,6%. Se aseaza amestecul in grosime de 4-5 cm,se niveleaza cu mana sau cu o drisca de lemn.Nu
se taseaza. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul aratator, care se introduce in amestec –trebuie
ca prima falanga a degetului sa intre complet in amestec. Dupa incheierea lucrarii, in tot spatiul de cultura se face un tratament
preventiv cu Formalina, in concentratie de 1%, aplicat pe peretii lazilor, pe stelaje,pe pardoseala, deci peste tot. Pe o
suprafata de 1 mp de cultura se utilizeaza 300 –500 ml solutie, iar in restul spatiului, pana cand se umezeste totul.
Unde exista posibilitati, amestecului de acoperire I se pot face si urmatoarele analize
chimice, inainte de a fi folosit, pentru a i se aplica corecturile necesare astfel:
- pH –ul 7,2-7,6 (daca este acid se va corecta cu creta );
- continutul in calciu activ 5-10% pentru retinerea apei ;
- continutul in azot organic 0,18%;
- fara continut in mangan sau fier;
- umiditatea 67-70%.
Rolul amestecului de acoperire este acela de a regla umiditatea din substratul nutritiv precum
si concentratia in bioxid de carbon, degajat prin cresterea miceliului. Pe el se fac si toate tratamentele preventive si curative
din perioada cresterii ciupercilor.