Home
DICTIONAR
CIUPERCILE PLEUROTUS
CIUPERCILE AGARICUS
ALTE SPECII
UTILAJE CIUPERCARIE
RETETE CULINARE

UTILAJE NECESARE PENTRU INFINTAREA UNEI CIUPERCARII

3.4. Materialele necesare pentru infiintarea unei mici ciupercarii pentru ciuperca de balegar

9882_0838vbobv5llump5.jpg

- pentru compost: gunoi de cal, paie de grau, ipsos, uree;
- pentru amestec de acoperire:turba sau pamant de telina, nisip si creta furajera;
- hartie;
- saci sau lazi;
- furci;
- lopeti;
- greble;
- targa;
- galeti;
- termometru;
- pompa de stropit;
- furtun pentru udat cu tije pentru pulverizare fina; 
- lampa portativa de 24V; 
- folie de polietilena; 
- drisca din lemn;
- ventilatie cu tubulatura;
- formalina;
- pesticide (fungicid si insecticid);
- drojdie de bere; 
- miceliu;
- sulfat de cupru (piatra vanata)
- apa curenta 


3.5. Materiale necesare pentru infiintarea unei mici ciupercarii pentru cultura buretilor


- 2-3 materiale celulozice pentru substrat;
- unul din amendamente;
- bazin deimbibare si fierbere;
- termometre de minima si maxima;
- galeti;
- saci sau lazi;
- ventilator cu tubulatura;
- instalatie de iluminat;
- furtun pentru udat si tija de Vermorel;
- aparat de stropit;
- folie de polietilena;
- formalina, sulfat de cupru;
- miceliu;
- unelte de lucru;
- apa curenta;
- cada pentru insamantat.
 


 

3.6. Intoxicatii produse de ciuperci din flora spontana


Ciupercile necomestibile sunt de doua tipuri: necomestibile inofensive si necomestibile toxice. 
Ciupercile inofensive daca sunt consumate din greseala nu contribuie la deterioarea functiilor vitale si nu au valoare alimentara.

Ciupercile toxice, in functie de toxinele pe care le contin, pot produce intoxicatii trecatoare sau, in anumite cazuri, afecteaza unele organe putand duce la decesul consumatorului.

Gravitatea unei intoxicatii nu depinde numai de structura chimica a toxinelor ci si de starea de sanatate a persoanei intoxicate, de rezistenta naturala a organismului ei, de receptivitatea unor tesuturi si organe fata de acele toxine. O alta caracteristica este reprezentata si perioada de incubatie a toxinelor in organism(adica timpul scrus de la ingerarea ciupercilor toxice si pana la aparitia primelor simptome).

In functie de acest ultim element, intoxicatiile cu ciuperci se impart in:

- intoxicatii cu perioada scurta de incubatie

- intoxicatii cu perioada lunga de incubatie.

Ciupercile toxice sunt grupate si dupa sindromul pe care il provoaca si care, in cele mai multe cazuri, poarta numele principalei toxine continuta de ciupercile incluse in acea grupa.

Sindromul resinoidian – denumit astfel dupa substantele rasinoase (rezine) care, din punct de vedere chimic, sunt saruri sau alti compusi ai acizilor rezinici, cu actiune purgativa, producand diaree sau, in alte cazuri, numai laxatie.

Sindromul giromitrina – denumirea provine de la toxina giromitrina continuta de Gyromitra esculenta, ciuperca foarte toxica.

Sindromul faloidian – denumit astfel dupa toxina faloidina, continuta de ciuperca Amanita phalloides. 
Este de semnalat faptul ca exista unele specii de ciuperci care pe langa simptomele specifice sindromului in care au fost incadrate mai pot manifesta simptome caracteristice altor sindroame, astfel: Russula emetica, pe langa tulburarile gastrice cu simptomatologia descrisa la sindromul resinoidian mai poate provoca ameteli, dureri de cap, amnezie de scurta durata, uneori halucinatii, simptome caracteristice sindromului atropinic. 

Ciuperca Omphalotus olearius care provoaca acelasi sindrom resinoidian mai poate, in lipsa unei rapide interventii a medicului specialist, grave afectiuni renale, caracteristice sindromului olearian. Amanita phalloides, care ataca cu predilectie ficatul, nu ocoleste nici rinichii si nici inima. 
Sindromul panterian (atropinic sau psihotic) – toxina principala continuta de ciupercile respective este muscarina, care actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ, si determina agitatia organelor interne, din corpul uman.

Sindromul narcotidian (halucinator), este provocat de toxinele psilocybina si psilocina, care produc tulburari de atentie, dezorientare in timp si spatiu. Determina halucinatii vizuale, o stare de euforie si ras, dilatarea pupilelor, scaderea tehnsiunii arteriale si incetinirea pulsului, astenie, somnolenta.. 
Sindromul colinergic (sudoral sau muscarinian). In acest caz toxina este muscarina, care produce greturi, varsaturi, dureri epigastrice si colici abdominale, diaree, transpiratie abundenta. 
Sindromul coprinian (vascular), apare in asociere cu consumul de alcool si produce o vasodilatatie cu tensiune scazuta, puls incetinit, respiratie greoaie, transpiratie, greturi, varsaturi, stare de depresie psihica.

Sindromul orelanian este cauzat de toxina orelanina, care produce tulburari gastrointestinale, sete intensiva, frisoane, diaree sau constipatie. Pe corp pot aparea umflaturi, eruptii ale pielii si semnele unei hepatite toxice acute. Provoaca o insuficienta renala acuta, 15% din cazuri fiind mortale. 
Primele masuri ce trebuie avute in vedere, atunci cand se banuieste o intoxicatie cu ciuperci, sunt urmatoarele: 
- golirea stomacului prin spalaturi cu apa calda sarata sau prin administrarea de purgative puternice; 
- tratamentul gastric, urmat de purgativ salin se aplica tuturor celor care au consumat ciuperci la aceeasi masa, chiar daca nu prezinta simptomele intoxicatiei;

- anuntarea celei mai apropiate unitati spitalicesti pentru interventie calificata competenta.
Sensibilitatea mai mare la consumul de ciuperci prezinta copiii, femeile si persoanele debile.